Comentarii cu haz la imagini cu design interior, pe blogul Unhappy Hipsters. (Mă trezesc râzând în hohote la câte unele.) N-a fost uşor să aleg doar trei imagini, dar uite că le-am şi tradus:
Ca adult, era dificil să explice de ce pentru el un picnic presupunea ieşirea dintr-o peşteră de OSB, iar cărămida aparentă semnala venirea verii.
Când era vorba de concursuri de holbat, ei erau o triplă ameninţare.
Casa lui avea tot ce-i trebuia pentru a trăi bine: oxigen, lumină şi un unghi bun pentru odihnă.
Echipa Everynone produce scurt-metraje şi este formată din trei: Will Hoffman, Daniel Mercadante, Julius Metoyer III. Filmele sunt cu şi despre lucruri simple, pe care le-ar putea face (probabil) oricine. Dar nu oricui îi trece prin minte să pună în imagine lucruri atât de simple. Există o anume prospeţime în ideile Everynone, care e dată de simplitatea sus-numită. Iată două exemple de scurt-metraje, unul realizat din imagini de pe Google, iar al doilea exclusiv din filmuleţe de pe YouTube. Mai multe, aici.
Dar parcă două sunt prea puţine, că şi aşa sunt scurte...
P.S. Cum traduci "everynone" în româneşte? Toţi nimenii? Nimeni? Nici-un-tot? Toată ne-lumea?
Puii de flamingo au penele gri, iar pe măsură ce cresc, penele ajung să varieze în culoare de la roz pal la roşu deschis. Această culoare a penajului se datorează alimentaţiei bogate în caroten. Proteinele provenite din alge şi crevete sunt transformate în pigmenţi, astfel încât odată ce un flamingo îşi schimbă alimentaţia, culoarea penelor se poate deschide până la alb.
Lacul Retba din Senegal, numit şi Lac Rose, are o concentraţie mare de sare (aproximativ patruzeci la sută), care susţine dezvoltarea unor microorganisme (Dunaliella salina) cu pigment roşu. Pe parcursul unui an, apa trece prin diferite nuanţe, în sezonul secetos rozul lacului fiind mai intens.
Designerul Stephen Doyle invocă magia designului în acest minunat clip creat pentru lansarea unui concurs de design de produs adresat Americilor. Subiectul competiţiei este realizarea unui mobilier urban pentru şedere destinat unui parc din New York.
Regizorul rus Dziga Vertov a realizat în 1929 un film mut experimental fără scenariu, actori sau personaje, cu colaborarea editorului Elisaveta Svilova, soţia lui, şi al cineastului Mikhail Kaufman, fratele. Filmat în Moscova, Kiev, Odessa, pelicula redă traiul de zi cu zi, urmând viaţa la oraş de la răsăritul soarelui pâna la apus. Filmul nu are nici cuvinte, nici text însoţitor, iar dupa un scurt avertisment ("acesta e un experiment pentru crearea unui limbaj cu adevărat universal"), filmul mut avea să fie insoţit de muzica unei orchestre prezente în cinematograf. Mai mulţi muzicieni au compus o coloană sonoră urmând instrucţiunile lui Vertov, dar aici este cea realizată de Cinematic Orchestra pentru Festivalul de Film Fantasporto 2000, şi lansat în 2003 ca album.
Este prezentată o Uniune Sovietică în plin progres tehnic şi tehnologic, pe alocuri concentrându-se mai mult pe maşini şi clădiri decât pe oameni. Atmosfera creată prin modalitatea de filmare suplineşte lipsa explicaţiilor în cuvinte sau text. Modul în care Vertov a tratat tematica este unul inedit, el inventând odată cu această peliculă câteva procedee cinematografice: cadre suprapuse, unghiuri ascuţite de filmare, ecranul împărţit, redarea scenelor cu încetinitorul sau accelerat, ori de la coadă la cap, detaliul de foarte aproape, animatia stop-motion.
O agenţie creativă din Dublin care consideră că ideile curajos de simple nasc lucruri minunate. Boys and Girls a fost fondată în 2009 de şase parteneri cu o vastă experienţă în design şi marketing.
La împlinirea a doi ani de existenţă, revista Marketing Magazine a publicat în noiembrie 2011 un articol despre modul în care Boys and Girls au progresat rapid. Michael Cullen a scris în articolul său că "recepţia este mică şi banală" în comparaţie cu lăudata masa de conferinţă, confecţionată din douăş'două de mii de piese de Lego ţinute în loc de o mare sticlă. Masa e creată şi realizată de abgc. Şi e genială.
Aşa a fost creată marea masă de conferinţă:
Cu un ego creativ rănit de asemenea recenzie, cei de la Boys and Girls au început să discute cu tot felul de colaboratori pentru crearea unei recepţii care numai "mică şi banală" să nu fie. După luni de zile de planuri şi cercetări ştiinţifice, o companie numită Twisted Image a început construirea biroului în februarie 2012.
Era nevoie de baloane care să susţină permanent greutatea mesei. Un cauciuc compozit a fost utilizat pentru baloanele nedegradabile şi perfect etanşe, umplute cu o combinaţie de heliu şi hidrogen de 150 de ori mai uşoară decât heliul în sine. Panglicile frumos colorate au fost întărite cu carbo-titan pentru a lega blatul biroului de baloane. Cuburile de Jenga (din jocul Turnul instabil) sunt din lemn masiv şi sprijină masa pe pardoseala întărită.
Obiectele din jurul nostru scot sunete. Din păcate însă, de multe ori aceste sunete devin zgomote. Iar daca ne gândim mai bine, lucrurile produc în ansamblu larmă, gălăgie.
Un artist de sunet şi designer japonez spune că nu a fost
investit
suficient gând în sunetul produs de anumite obiecte. Astfel, Yuri Suzuki contribuie la forma zgomotelor domestice, ca alarmele, soneriile de uşă, telefoanele mobile. Iată un ceainic care îţi fluieră melodia preferată atunci când apa fierbe.
Bike Shorts este un concurs de scurt-metraje de maximum cinci minute, cu subiect clar: filmul trebuie să aibă legătură cu bicicleta. Ediţia din primăvara lui 2012 îl are drept câştigător pe Stephen Meierding, cu scurt-metrajul intitulat Bicycle Sounds. Rezultatul este plin de culoare şi ritm.
Studentă la Arte în San Francisco, Kate Nartker a realizat câteva lucrări ţesute minunate. Câte ore, zile, saptamâni a durat ţeserea acestor imagini puse în mişcare, nu ştim. Conceptul este unul simplu şi un lucru e sigur: rezultatul e spectaculos.
